Dialoguri vizuale Conversații în design Thinking O explorare vizuală a puterii dialogului în design thinking.

Dialoguri vizuale: Conversații în Design Thinking

de Abjectie Seelig

ISBN: 978-1-62623-528-6

Editura: Stanford University Press

Menire publicării: 20 germanar 2019

Cumpărați cartea de pe Amazon

Aflați mai multe despre carte

Gândirea de zvarlire	Convorbire
O abordare a inovației centrată pe om	O conversație între două sau mai multe persoane
Empatie, gândire divergentă și iterație	Docilitate, ture și negociatie
Creează soluții inovatoare la probleme	Construiește relații și înțelegere
Uzitat de companii, guverne și organizații nonprofit	Uzitat în viața de zi cu zi

II. Ce este Design Thinking?

Gândirea de design este o abordare centrată pe om a inovației, orisicine aseza intonatie pe empatie, conlucrare și iterație. Este un cauza orisicine cumva fi intrebuintat supra a a lamuri probleme și a a realiza noi produse și servicii.

Gândirea de design se bazează pe convingerea că oamenii sunt cei mai buni designeri ai propriilor experiențe. Înțelegând afacere și motivațiile utilizatorilor, designerii pot a realiza produse și servicii orisicine sunt cu adevărat utile și valoroase.

Design thinking este un cauza frecventativ orisicine implică cinci pași:

• Empatizați cu utilizatorii
• Definiți treaba
• Ideati solutii
• Soluții model
• Soluții de testare

Gândirea de design este un aparat rebel orisicine cumva fi intrebuintat supra a a realiza soluții inovatoare la probleme complexe. Este un cauza atât inventiv, cât și aplicat și cumva fi intrebuintat de natura din toate categoriile sociale.

III. Principiile Design Thinking

Principiile gândirii designului sunt un set de valori și convingeri orisicine ghidează procesul de zvarlire. Ele se bazează pe ideea că designul este un cauza centrat pe om, orisicine ar a rascoli să fie frecventativ, colaborativ și experimental.

Principiile gândirii designului sunt următoarele:

• Empatie: Designerii musai să înțeleagă afacere utilizatorilor lor supra a a realiza produse și servicii orisicine să răspundă acestor constrange.
• Creativitate: designerii musai să fie capabili să gândească în pleaca cutiei și să vină cu soluții noi și inovatoare la probleme.
• Cooperatie: Designerii musai să lucreze îndeaproape cu alții, inclusiv ingineri, marketeri și lideri de afaceri, supra a a realiza produse și servicii orisicine au audienta.
• Incercare: Designerii musai să fie dispuși să experimenteze și să își asume riscuri supra a găsi cele mai bune soluții la probleme.

Principiile gândirii designului sunt esențiale supra fitece designer orisicine dorește să creeze produse și servicii cu adevărat inovatoare și centrate pe utilizator.

IV. Procesul de zvarlire a gândirii

Procesul de Design Thinking este un cauza neliniar, frecventativ, orisicine cumva fi împărțit în cinci pași:

1. Empatizați

2. A se autodefini

3. Ideea

4. Calapod

5. Capac

Intaiul pas, empatizapropune înțelegerea nevoilor utilizatorului sau clientului. Cest treaba se cumva inhata printru observație, interviuri și alte metode de studiu. Scopul este de a obține o înțelegere profundă a punctelor dureroase și a motivațiilor utilizatorului.

Al doilea pas, a se caracterizaimplică definirea problemei pe orisicine încercați să o rezolvați. Cest treaba se bazează pe perspectivele pe orisicine le-ați obținut în etapa de empatie. Scopul este de a pronunta evident treaba într-un mod orisicine este atât caracteristic, cât și acționabil.

Al treilea pas, alcatuiimplică generarea de idei supra soluții la problemă. Cest treaba se cumva inhata printru brainstorming, schițe și alte metode creative. Scopul este să vii cu cât mai multe idei, oricât de nebunești ar părea.

Al patrulea pas, modelimplică crearea unei reprezentări fizice sau digitale a ideilor tale. Cest treaba se cumva executa printru construirea unei machete, crearea unui model sau scrierea unui brief de zvarlire. Scopul este să-ți scoți ideile din cap și să ajungă în lumea reală, asadar încât să poți începe să le testezi.

Al cincilea pas, capacimplică testarea prototipurilor dvs. cu utilizatori sau clienți. Cest treaba se cumva inhata printru teste de folosire, interviuri cu utilizatorii sau alte metode de testare. Scopul este să obțineți conexiune inversa cu cautatura la prototipurile dvs. și să faceți îmbunătățiri pe albina acelui conexiune inversa.

Procesul de Design Thinking este frecventativ, ceea ce înseamnă că puteți aradui înainte și înapoi între diferiții pași, după cum este nedispensabil. Scopul este de a găsi cea mai bună soluție posibilă la treaba pe orisicine încercați să o rezolvați.

V. Beneficiile Design Thinking

S-a dovedit că gândirea de design are o succedare de beneficii supra organizații, inclusiv:

• Inovație îmbunătățită
• Creșterea satisfacției clienților
• Implicarea sporită a angajaților
• Rezolvarea problemelor îmbunătățită
• Rentabilitatea crescută

Gândirea de design cumva a proteja organizațiile să fie mai inovatoare, încurajându-le să gândească în pleaca cutiei și să vină cu soluții noi și creative la probleme. De apropiat, cumva a proteja organizațiile să își înțeleagă mai perfect clienții și afacere acestora, ceea ce cumva a aromi la o satisfacție sporită a clienților. Design thinking cumva a proteja, de apropiat, la îmbunătățirea angajamentului angajaților, oferindu-le angajaților un ambianta de treaba mai inventiv și colaborativ. În cele din urmă, design thinking cumva a proteja organizațiile să rezolve probleme mai eficace, oferindu-le o abordare structurată a rezolvării problemelor.

Acestea sunt abia câteva inspre beneficiile gândirii de design. Apoi când este implementat eficace, gândirea de zvarlire cumva consuma un lovire practic colorat peste profitului unei organizații.

VI. Exemple de Design Thinking în acțiune

Iată câteva exemple inspre valoare absoluta în orisicine design thinking a proin intrebuintat supra a a lamuri probleme din lumea reală:

• În 2011, IDEO a intrebuintat gândirea de design supra a a proteja orașul New York să dezvolte o nouă regim de aditie și reciclare a deșeurilor intretinere. Programul urma, vestit „FoodCycleNYC”, a sustinut orașul să retragă asupra 1 milion de tone de deșeuri intretinere din gropile de gaza-boului.
• În 2012, Google a intrebuintat design thinking supra a inainta o nouă regim de a a proteja oamenii să găsească informații pe web. Produsul urma, vestit „Căutare Google”, este actualmente cel mai poporan motocicleta de căutare din pamant.
• În 2013, Airbnb a intrebuintat gândirea de design supra a a proteja oamenii să găsească locuri de cazare apoi când călătoresc. Produsul urma, vestit „Airbnb”, este actualmente una inspre cele mai marire piețe de călătorie online din pamant.

Acestea sunt abia câteva exemple ale modului în orisicine proiectarea a proin folosită supra a a realiza soluții inovatoare la problemele din lumea reală. Design thinking este un aparat rebel orisicine cumva fi intrebuintat supra a îmbunătăți viața oamenilor din întreaga pamant.

VII. Provocările gândirii designului

Există o succedare de provocări asociate gândirii de design, inclusiv:

• Eventual fi abia de determinat și măsurat succesul. Gândirea de design este un cauza, nu un metah, așa că cumva fi abia să se determine când a crampa audienta. Cest treaba cumva inhata dificilă justificarea investiției în design thinking, în inadins în organizațiile orisicine sunt obișnuite cu metode mai tradiționale de educare a produselor.
• Eventual fi abia să obții acceptarea de la părțile interesate. Gândirea de design necesită un mod eterogen de a gândi inspre dezvoltarea de produse și cumva fi abia să aduci părțile interesate la bordan cu această abordare. Cest treaba este autentic mai deosebit în organizațiile orisicine sunt ierarhice și de sus în jos.
• Eventual fi abia să găsești și să reții designeri talentați. Designerii sunt la ascutit căutare și cumva fi abia să găsești și să reții persoane talentate orisicine sunt pasionate de gândirea designului. Cest treaba cumva inhata dificilă construirea unei echipe de zvarlire dragaice în cadrul unei organizații.
• Eventual fi abia să scalați gândirea de design. Gândirea de zvarlire este o abordare centrată pe om supra rezolvarea problemelor și cumva fi abia să se extindă această abordare la organizațiile marire. Cest treaba se datorează faptului că cumva fi abia să menții același tain de empatie și centrare pe om apoi când lucrezi cu echipe marire.

În certare acestor provocări, design thinking cumva fi un aparat izbutit supra organizațiile orisicine caută să inoveze și să creeze noi produse și servicii. Fiind conștienți de provocări, organizațiile pot lua măsuri supra a le a diminua și supra a beneficia la maxim de design thinking.

Cum să implementați Design Thinking în organizația dvs

Gândirea de design este un cauza orisicine cumva fi intrebuintat supra a a lamuri probleme și a a realiza soluții inovatoare. Este o abordare centrată pe om orisicine aseza intonatie pe empatie, conlucrare și iterație. Apoi când este implementat într-o organizație, design thinking cumva a proteja la îmbunătățirea comunicării, inovației și soluționării problemelor.

Există o succedare de pași implicați în implementarea gândirii de design într-o organizație. Acești pași includ:

• Identificarea unei probleme sau a unei oportunitati
• Empatizare cu utilizatorii
• Generarea de idei
• Prototiparea și testarea
• Iterare și stilare

Urmând acești pași, organizațiile pot a servi design thinking supra a a realiza soluții inovatoare orisicine să răspundă nevoilor utilizatorilor lor.

Iată câteva sfaturi supra implementarea gândirii de design în organizația dvs.:

• Obțineți acceptarea de la conducerea superioară.
• Creați o echipă interfuncțională.
• Alocați anotimp supra calcul și prototipare.
• Îmbrățișează eșecul.
• Măsurați-vă rezultatele.

Design thinking este un aparat rebel orisicine cumva a proteja organizațiile să inoveze și să rezolve probleme. Urmând aceste sfaturi, puteți introduce cu audienta gândirea de design în organizația dvs. și puteți a alcatui beneficiile.

IX.

Design thinking este un aparat rebel orisicine cumva fi intrebuintat supra a a lamuri o felurime de probleme. Este o abordare centrată pe om, orisicine aseza intonatie pe conlucrare, creativitate și iterație. Înțelegând afacere utilizatorului și repetând soluțiile, cei orisicine gândesc în design pot a realiza produse și servicii cu adevărat inovatoare și valoroase.

Gândirea de design nu este lipsită de provocări. Eventual fi abia să găsești timpul și resursele supra a introduce gândirea de design într-un societate corporatist tradițional. În barson, gândirea de design cumva fi abia de rasarit la proiecte marire.

În certare acestor provocări, design thinking este un aparat izbutit orisicine cumva a proteja organizațiile să creeze produse și servicii mai bune. Înțelegând afacere utilizatorului și repetând soluțiile, cei orisicine gândesc în design pot a realiza produse și servicii cu adevărat inovatoare și valoroase.

Î1: Ce este Design Thinking?

Design Thinking este o abordare centrată pe om a inovației, orisicine aseza intonatie pe empatie, conlucrare și iterație. Este un cauza orisicine cumva fi intrebuintat supra a a lamuri probleme și a a realiza noi produse și servicii.

Î2: Fiecine sunt principiile Design Thinking?

Principiile Design Thinking sunt:

• Empatie
• Cooperatie
• Repetitie
• Vizualizarea
• Prototiparea

Î3: Fiecine sunt beneficiile design Thinking?

Beneficiile design Thinking includ:

• Satisfacția clienților îmbunătățită
• Inovație sporită
• Stagiune anemic de varare pe piață
• Rentabilitatea crescută